A înviat!
Fără a fi în stare să dea multe explicații, cam asta au strigat femeile ce au găsit mormântul gol, în răsăritul soarelui, un alt Soare mai luminos se ridicase în acea dimineață.
Uitarea și orbirea noastra a pus în uimire îngerul care nu reușea să priceapă cum femeile atunci, și noi azi Îl căutăm între morți, între lucruri moarte, în locuri întunecoase, când El este Învierea și Viața, Lumina lumii.. când El însuși ne caută pe noi..
Un om a murit pentru păcatele noastre, adăugăm câteva tradiții păgâne colorate frumos, și uite ce sărbatoare frumoasă iese, păcat că uităm ușor prima noastră nevoie:
Să Îl cunoaștem pe El, un Dumnezeu plin de har, după cum spunea și M. Luther, plin, nu aproape plin!
Nicidecum nu am de gând să îți fur vre-o lacrimă, nu încerc să îți creez un sentiment de îndatorare față de actul jertfei lui Isus în locul nostru, să te simți dator măcar cât să ridici o mână, sau să fi mai bun.. o zi măcar.. - mai degraba vreau să privim împreună Adevărul.
Dator ai fost.. El a venit să te facă liber, liber de costul mediocrității în care îți place, liber de costul unei minți și a unor ochi ce privesc numai spre glie.
Ai aștepta poate să îți cer să faci ceva diferit acum, că e sarbătoare; nu, nu... nu e despre tine.
Îți mai amintești vechea povestioară, cum Adam și a lui frumoasă Eva nu au ascultat de Dumnezeu, mai mult, au ascultat de Diavolul.. Șarpele cel vechi, iar apoi s-au ascuns, și Dumnezeu îi aștepta să se apropie de El și să Îi ceară iertare..?
Eu nu îmi amintesc.. îmi amintesc însă, că pe când ei se ascundeau, Dumnezeu a coborât în grădină, atunci, I-a căutat, I-a chemat pe nume, și I-a îmbrăcat, acoperindu-le rușinea, dar mai mult le-a pus speranță în inimă.
Tot El a venit personal, din nou, să caute și să salveze ce era pierdut două mii de ani în urmă, tot El, caută și azi prin cei în care El trăiește: Caută și Salvează.
Religiile create de mințile mărunte ale oamenilor se vor opri la jumătatea drumului lăsându-te strivit de roțile dințate ale unor mecanisme defecte, poate chiar bolnave.. dar El, El.. Marele Creator..
El nu e un Dumnezeu mărunt care se potrivește cu ideile mărunte ale oamenilor, nu.. El este extraordinar, și asta trebuie să fii și tu.
Un lucru îmi place mult, Evanghelia este directă, adică oamenii nu sunt lăsați în neclaritate, nici nu sunt abandonați la răscruci de drumuri, sunt chiar mândru ca am fost chemat la acest Adevăr, dintr-un creștin obișnuit care avea “dece-urile” lui, am fost chemat la a fi extraordinar, și cum altfel poți fi când El trăiește în tine?
Dar mai întâi... un adevărat creștin e redus la tăcere.. da.. la tăcere.
Omului trebuie să i se închidă gura, tot timpul el Îl critică pe Dumnezeu, stabilește ce ar trebui și ce nu ar trebui să facă Dumnezeu, de ce îngăduie Dumnezeu cutare și cutare lucru, omul acesta este îmbrăcat în propria lui dreptate și caută argumente ca să arate cât de valoroasă îi este aceasta haină.
În Cer ținuta este obligatorie, se acceptă o singură haină – dreptatea lui Isus, de care s-a dezbrăcat în fața crucii, îmbrăcând haina peticită a dreptății noastre, sau.. să fim sinceri.. haina zdrențuită și murdară a unor vieți zdrobite.
Ce schimb divin!
Dumnezeu însuși a creat o cale prin care noi să fim salvați, împăcați cu El și îmbrăcați în dreptatea Lui.
Nimeni nu s-a rugat, nimeni nu a postit pentru asta, a fost în întregime planul Lui, și știi ce.. nu, nu de milă... ci înainte de veșnicii a alcătuit acest plan, ca prin Christos sa fim chemați pe nume, chemați acasă.
Nu ai înțeles? El însuși spune asta, Fiul omului a venit sa caute și să mântuiască ce era pierdut, ceea ce iubește.
Nu tu.. ci El te caută, nu tu Îl cauți deși ți se pare uneori, tu ești cel care se ascunde, în spatele ofenselor, în spatele traumelor, în spatele religiozității, în spatele mediocrității.. tragic.. e ultimul lucru la care te cheamă – cu El minimul ce îl poți atinge e extraordinar.
Nu tu.. ci El te caută, nu tu Îl cauți deși ți se pare uneori, tu ești cel care se ascunde, în spatele ofenselor, în spatele traumelor, în spatele religiozității, în spatele mediocrității.. tragic.. e ultimul lucru la care te cheamă – cu El minimul ce îl poți atinge e extraordinar.
Asta numesc eu veste bună!
Ești creștin? Nu te superi atunci dacă măsurăm asta nu-i așa?
- ”Să-L iubești pe Domnul Dumnezeul tău cu Toată inima ta, cu Tot sufletul tău, cu Tot cugetul tău, și cu Toată puterea ta, Și să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.”
Uite un test la care a căzut orice om care a fost pus în fața lui.
Nu-ți fie frică să dai jos haina de “creștin între creștini”, nu-ți fie teamă să dai jos haina ce-ți acoperă picioarele schiopătânde, și inima peticită; în fața crucii a fost lăsată pentru tine o haina nouă, curată, perfectă, și cine o îmbracă devine perfect în ochii Lui pentru totdeauna.
Haina veche te-a încălzit destul, destul ai fost căldicel, “dar acum!” ridică privirea, e pentru tine, haina perfectă, dreptatea ce o dă Dumnezeu prin credință pentru toți și peste toți cei ce cred în El, nu există altă cale.
- ”Să-L iubești pe Domnul Dumnezeul tău cu Toată inima ta, cu Tot sufletul tău, cu Tot cugetul tău, și cu Toată puterea ta, Și să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.”
Uite un test la care a căzut orice om care a fost pus în fața lui.
Nu-ți fie frică să dai jos haina de “creștin între creștini”, nu-ți fie teamă să dai jos haina ce-ți acoperă picioarele schiopătânde, și inima peticită; în fața crucii a fost lăsată pentru tine o haina nouă, curată, perfectă, și cine o îmbracă devine perfect în ochii Lui pentru totdeauna.
Haina veche te-a încălzit destul, destul ai fost căldicel, “dar acum!” ridică privirea, e pentru tine, haina perfectă, dreptatea ce o dă Dumnezeu prin credință pentru toți și peste toți cei ce cred în El, nu există altă cale.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu